,,Nasul” muzicii house a decedat la varsta de 59 ani. Mostenirea sa ramane vie pe ringurile de dans de pretutindeni.
Frankie Knuckles, ,,nasul” muzicii house, a decedat in apartamentul sau la varsta de 59 ani, cel mai probabil din cauza complicatiilor survenite pe fondul diabetului de tip II de care suferea. Acesta a primit omagii de la artisti si interpreti din intreaga lume, in semn de recunostinta pentru mostenirea pe care a lasat-o in urma. El a fost recunoscut pe scara larga ca un contributor important la geneza si evolutia muzicii house in ambele parti ale Atlanticului in anii ’80.
Fiind totodata un mare DJ, Knuckles a produs de asemenea cele mai de calitate track-uri pe care acest gen de muzica le-a vazut vreodata, dintre care amintim ,,Your Love“, “Tears” si “The Whistle Song“. In urma cu doar cinci zile, el a mixat in Londra la Ministry Of Sound.
Knuckles a fost nascut si a crescut in Bronx, inainte de a se muta la Chicago, la sfarsitul anilor ’70, pentru a pune muzica in clubul Warehouse, apartinand lui Robert Williams – ,,locul in care muzica house primit numele sau”. Inregistrarile pe care Knuckles si colegii sai le-au redat in Warehouse au devenit atat de populare in acea vreme, incat clubberii mergeau in magazine si intrebau: Hei, omule, ai ceva ,,,muzica house”? In acest mod s-a nascut numele de ,,muzica house”.
La inceput, populatia din Chicago nu era convinsa de calitatea muzicii sale. Cetatenii erau reticenti in privinta ,,genului de muzica slab din New York”, dar mai apoi Knuckles le-a castigat increderea – ,,a fost un gol umplut” – a afirmat el. In 1979, radio DJ-ul Steve Dahl a organizat bine-cunoscuta campanie de demolare a muzicii disco, in cadrul unui protest cu privire la popularitatea sa din ce in ce mai ridicata, care nu mai lasa loc muzicii rock. 50.000 de persoane s-au adunat la Chicago pe stadionul White Sox, fiecare cu un disc de vinyl cu muzica disco pentru a-l distruge. Acest eveniment a fost criticat ca fiind expresia unui rasism si a unei homofobii cu radacini adanci, care a accelerat declinul muzicii disco.
„Am vazut acea reprezentatie pe care Steve Dahl a avut-o la Disco Demolition Night si nu m-a impresionat nici pe mine si nici pe ai mei.” a declarat Knuckles pentru cotidianul Chicago Tribute. „Dar a luat cu asalt companiile de inregistrari, asa incat au incetat sa mai incheie contracte cu artisti disco si sa mai produca inregistrari disco. Asadar am inceput propria noastra treaba in Chicago ca sa umplem golul.”
The Warehouse (,,depozitul”) trietajat a devenit un lacas al hedonismului, muzicii noi si gasirii dragostei. Desi petrecerile durau zile intregi, Knuckles a lasand in urma scena aceasta si trecut la un nou nivel, pornindu-si propriul club in 1983, Power Plant.
La putin timp dupa aceasta a inceput sa faca incursiuni in lumea productiei, cumparand intr-o noapte din 1985 o percutie electronica de la veteranul techno nascut in Detroit Derrick May.
„Derrick venise la mine si mi-a zis ca aia e o percutie Roland 909 si ca e ultimul racnet.”, a spus Knuckles pentru Music Radar. „Va fi baza muzicii in urmatorii zece ani… Mi-am luat-o acasa, m-am asezat la mine in camera si am inceput sa ma joc cu e. Avea dreptate. Chiar ca suna a viitor. Dupa ce am programat-o cateva zile, am luat-o in club si am legat-o la mixer. Va spun, toate piesele pe care le-am cantat in acea noapte le-am facut pe 909. Mi-a placut la nebunie masinaria aia!”
Frankie Knuckles Boiler Room NYC DJ Set
Knuckles si-a lansat albumul de debut “You Can’t Hide” in 1986. Si-a cotinuat intentia de a innoi muzica electronica asa cum o stim iar la sfarsitul anilor ’80, Knuckles si contemporanii lui erau vedetele cluburilor din Europa. In 1997 a castigat un Grammy pentru “Remixerul Anului”.
Ceea ce lasa in urma nu este doar muzica ci si amintirea unei personalitati modeste si atente – un om ce s-a simtit binecuvantat sa isi poata castiga existenta din pasiunea lui artistica. Vorbind despre cat de usor putea merge pe strazile din Chicago trecand neobservat, spunea: „Nu sunt genul de persoana care traieste pentru renume si laude. Daca am o casa draguta si curata si am ce pune pe masa si pot sa-mi bucur prietenii, mi-e de ajuns. Nu am nevoie sa-mi vad vreundeva fata facuta intr-o figurina.”
Intr-un discurs tinut la Red Bull Music Academy a spus din nou ca de-a lungul vietii lui nu a simtit altceva in afara de dragoste si ca avea numai admiratie pentru oamenii care i se alaturau la dans. „Orice DJ are propriul lui public si esti norocos daca ai propriul public. Indiferent cat de mari sau de marunti sunt, oamenii care te urmaresc si care cred in tine sunt toti oamenii din lume. Sau ar trebui sa fie toti oamenii din lume. Ai nevoie doar de oameni care cred in tine si oameni care inteleg ce incerci sa faci si e de ajuns.”
Odihneste-te in pace, Frankie Knuckles. Mostenirea ta din arena de dans va dainui.